Sfaturi pentru o drumeție pe munte reușită

Îmi aduc aminte de multe ori când ies în natură, mai cu seamă pe munte, de echipamentul pe care îl foloseam acum mai bine de 30 de ani. Copii fiind, plecam încărcați pe câte 3-4 zile aidoma unor măgari care cară tarhatul la stână. Absolut tot ceea ce duceam cu noi era de calitate proastă, dar din păcate nu aveam încotro. De la rucsacuri incomode (cei de Tg Mureș erau groaznici, se întâmpla să se rupă pe munte și rămâneai cu bagajele în brațe) la haine grele, permeabile și urâte (treningul era baza). De la vase de gătit smălțuite, grele (ceaunul de fontă era nelipsit), la mâncare voluminoasă, de calitate nutritivă și calorică îndoielnică, la saci de dormit cât o plapumă, în care dârdâiai la 5 grade…
După 89 a început să apară și la noi echipament de calitate. La început timid, fiindcă nu era cerere și în plus costa destul de mult. Acum în schimb lucrurile s-au schimbat enorm în bine. Se găsesc de toate, de la materiale de alpinism la cele de schi, de la încălțăminte și haine outdoor la echipament de campare și cooking. Eu cred că prezența pe piață a unui echipament cu foarte bun raport calitate/preț a făcut ca turismul în natură să evolueze în România atât de spectaculos în ultimii ani. Practic, acum orice familie cu venituri medii poate să-și permită ieșiri confortabile și în siguranță.
Având nevoie de câteva piese de echipament am dat o raită zilele trecute prin Decathlon tocmai fiindcă doream ceva bun, trainic și la preț rezonabil. Am fost ușor surprins să găsesc tot ce mi-am dorit în jumătate de oră. Am căutat un rucsac ușor care să fie suficient ca volum pentru 4-5 zile. Am găsit un Quechua Forclaz 50 Litri cu 5 buzunare, centură, chingă piept, suport bețe, total reglabil, foarte ușor(1.6 kg), cu o garanție de 10 ani(!!!). Mă gândem că o să fie cam piperat, mai cu seamă că rucsacul e frumos echilibrat cromatic dar m-am înșelat.

Rucsac Quechua Forclaz

Rucsac Quechua Forclaz

Rucsac Quechua Forclaz 50 Litri cu 5 buzunare, centură, chingă piept, suport bețe, total reglabil, foarte ușor(1.6 kg), cu o garanție de 10 ani

Rucsac Quechua Forclaz 50 Litri cu 5 buzunare, centură, chingă piept, suport bețe, total reglabil, foarte ușor(1.6 kg), cu o garanție de 10 ani

Mai voiam un pantalon ușor de vară, nu prea scump pentru că se întâmplă ca la foc să sară scântei care-l găuresc. Am luat o pereche de pantaloni modulabili (foarte utili mai ales la munte unde variațiile de temperatură noapte/zi sunt mari), din material rezistent și cu elastic în zonele de abraziune. Au patru buzunare și sunt făcuți din poliamidă, fapt care le conferă principala calitate: deși nu sunt impermeabili, se usucă foarte repede, iar culoarea e nepretențioasă.

Pantaloni modulabili Decathlon

Pantaloni modulabili Decathlon

Până la urmă, deși nu era în plan, nu m-am putut abține și am luat un set de gătit pentru camping la care visez de mult. Este modular, compact și pe lângă oală și tigaie mai are capac cu strecurătoare , tacâmuri, căni și farfurii pentru 2 persoane. Acestea au o suprafață antiadezivă și fund de aluminiu, ceea ce asigură o încălzire foarte rapidă. Foarte util este sistemul de închidere care, când gătim în cort, poate fi folosit ca suport pentru oala fierbinte.

Set de gătit pentru camping

Set de gătit pentru camping

Set de gatit pentru camping Decathlon

Set de gătit pentru camping Decathlon

În final am găsit ceva ce aștept de multă vreme. Mai cu seamă în excursiile pe munte, mare parte din greutatea pe care o ducem este reprezentată de mâncare. De la conserve la slănină (asta nu are cum să lipsească), de la mălai la roșii, brânză și ouă. Bune toate dar grele. Folosită pe vremuri în expediții și trasee dificile, disponibilă doar în magazine specializate, mâncarea deshidratată (liofilizată de fapt) este o excelentă alternativă pentru (măcar) o parte din alimentele necesare unei excursii. Se gătește ușor, în timpi record, în propriul ambalaj. Aportul caloric este foarte bun și sunt chiar gustoase. Meniul variază de la paste și piure deshidratat, până la desert sau meniu vegetarian.

Paste deshidratate

Paste deshidratate

Mâncare deshidratata bio

Mâncare deshidratata bio

Evident că mai erau o seamă de produse care mi-au făcut cu ochiul dar nefiindu-mi cu adevărat necesare… Oricum, important e faptul că acum, cel puțin din punct de vedere al echipamentului, nu ne putem plânge!

1,774 total views, 4 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Ecologie, Emisiuni, Natură şi aventură, Retete and tagged , , , , with 4 comments.

Legile Văii Jiului

Se pare că în Valea Jiului funcționează alte legi decât în restul țării. Și nu mă refer doar la cele ale justiției ci chiar la cele ale bunului simț. Atunci când aceste derapaje lovesc în natura României, așa cum o fac de mulți ani, se cuvine să le acordăm maximă atenție fiindcă ceea ce a fost sălbatic odată distrus, nu se mai reface sau se reface cu costuri enorme.

Valea Jiului astăzi

Valea Jiului astăzi

Să luăm de pildă cel mai mare râu de munte de la noi, Jiu. Distrugerea sa a început în 2004, în urma unul studiu imbecil care preciza că scăderea debitului apei ar fi benefică… peștilor. Timp de 13 ani, loviturile primite de tumultuosul râu au fost orchestrate inclusiv cei care trebuiau să protejeze mediul, precum șeful APM Hunedoara, Viorica Georgeta Barabaș și șeful Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Toma Petcu. Trebuie precizat că Jiul curge prin Parcul Național Defileul Jiului și prin Sit Natura 2000. S-au opus distrugerilor (mai mult…)

6,018 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari, Microhidrocentrale, Pescuit, Petitii, Protectia animalelor and tagged , , , , , , , , , , , , with 7 comments.

Caracatița tăierilor ilegale

S-a scris mult și se va mai scrie destul despre tăierile ilegale de lemn în România. Cum e posibil ca după atâția ani de interes maxim al societății civile situația să nu avanseze în sensul firesc? Simplu. În acest domeniu efortul legiuitorului este mai degrabă simulat. Iar cei care pun legea în aplicare se străduie mai degrabă să găsească soluții pentru eludarea ei.

Pădure Muntii Retezat

Pădure Muntii Retezat

Să luăm de pildă cazul ultimei inițiative legislative în domeniu când parlamentarii puterii, la două luni de la alegeri s-au grăbit să reducă de zece ori pedepsele pentru delicte silvice scoțându-le practic din penal. Să nu ne facem iluzii cu privire la culorile politice ale artizanilor acestei odioase modificări pentru că doar USR a votat împotrivă.

Cu toată legislația șchioapă în domeniu, câte ceva s-ar putea face fiindcă nu scrie în lege că ai voie să furi. Asta cu condiția ca cei puși de pază să nu fure la rândul lor. În cele ce urmează mă voi referi la două județe bogate în păduri: Caraș-Severin și Hunedoara. Ele se află între ciocanul marilor procesatori din județul Alba și nicovala Gărzii Forestiere Timiș.

Aici, administratorii firmelor care exploatează sunt aceiași de ani: Lacul Codrilor, Alredia, Țop Ștefănuț Ilie, Aldona, Comexim R, Dora, Mitocarii Forest, Colcear Servcom, Susai Servcom, Silvador Forest, Gorunelu Alex. La toate am putea liniștiți adăuga la sfârșit “& prietenii”. Pentru că fără prieteni e greu să fi permanent cu un pas înaintea instituțiilor cu atribuții de control și prevenirea tăierilor ilegale din pădurile statului, din ocoalele silvice private și din composesorate.

De ce se adaptează permanent firmele și continuă tăierile masive? Pentru simplul motiv că sunt sprijiniți de angajați ai statului, care în loc să-și facă datoria (pentru care sunt plătiți din bani publici cel puțin bine), oferă consultanță firmelor învățându-le cum să ocolească legislația. De asemenea închid ochii la neregulile descoperite și ceea ce este cel mai grav, îi avertizează asupra eventualelor controale de anvergură la sedii pentru ca acestea să facă ordine în acte și în stocurile de lemn. Dacă aduci în discuție cele scrise mai sus, patronii firmelor afirmă sus și tare că în ani de activitate nu au tăiat nici măcar un lemn nemarcat. În fapt (și înțelegeți că eu am văzut sute de cazuri) camioanele lor de regulă supraîncărcate circulă mai cu seamă noaptea cu antemergător, efectuează două transporturi de lemn în baza unui singur aviz de însoțire a mărfii sau completează documentele în așa fel încât să poată fi modificate în funcție de necesități. Angajații care lucrează în teren sunt obligați să încalce permanent legea, de frică pentru locul de muncă plătit în acte cu salariu minim pe economie, în fapt cu minim 100 de lei pe zi.

Despre relații de prietenie sau de familie între patroni și cei puși să-i controleze am scris aici: https://www.danpavaloiu.ro/2017/02/25/defrisari/ Obediența față de marile firme ale inspectorilor silvici a făcut ca firmele mici, care stăteau în calea barosanilor, să dispară din cauza controalelor soldate cu amenzi pipărate. Aceste fapte fac parte din cotidian și legăturile de prietenie între inspectorii silvici Miloș, Săvianu sau Marișescu din cadrul Gărzii Forestiere Caraș Severin cu patronii firmelor Colcear Servcom, Susai Servcom sau Mitocarii Forest sunt de natură publică. Așa că nu are rost să mă sunați dle Comisar de Poliție Mărășescu și să întrebați de unde sunt așa bine informat…

Din nefericire firmele care exploatează și-au întins tentaculele și la nivelul direcțiilor sivice și au cumpărat pădurari care marchează ulterior cioatele arborilor tăiați ilegal. Nu au trecut decât două săptămâni de la incendierea a două parchete aflate în zona despre care scriu, foc pus tocmai pentru a șterge asemenea practici.
Recent a fost câștigată o bătălie din războiul pe care societatea civilă îl duce împotriva defrișărilor ilegale. Forest Stewardship Council (FSC) a retras definitiv calificarea pentru lemnul procesat de Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeș. Decizia confirmă faptul că firma austriacă mamut a procesat (cu bună ștință sau nu, depinde pe cine întrebi) lemn care nu a fost exploatat cu respectarea legislației, adică lemn furat. Așadar trist este că Europa vede furtul din pădurile noastre și ia măsuri coercitive în timp ce autoritățile noastre prin cei numiți și plătiți să păzească și să chivernisească acest bun public național pun umărul la distrugerea lui…

În încheiere aș dori să se înțeleagă că este absolut normal să exploatăm pădurea. Să se înțeleagă că Romsilva trăiește din aceste exploatări ceea ce iarăși e normal. Doar că această activitate trebuie făcută cu parcimonie, cu responsabilitate și obligatoriu, în condițiile legii.

8,387 total views, 4 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , , , , , , with no comments yet.

Ghioceii corupției

Ghioceii corupției
   Se împlinesc aproape 10 ani de când în țara noastră a început cea mai abjectă agresiune împotriva naturii sălbatice, agresiune care, împreună cu exploatările masive de lemn, a lăsat cicatrici hidoase în peisajul montan din România. Peste 500 de râuri de munte au fost mutilate de construcțiile de microhidrocentrale.

Peisaj, stâncă, floră și faună au căzut jertfă lăcomiei și lipsei de scrupule a „băieților deștepți”. Niște băieți care, în cârdășie cu Ministerul Mediului, au aplicat împotriva militanților ecologiști cea mai bună apărare: câinii latră, ursul trece.

Nu pot să mă abțin să nu observ că la conducerea acestui minister s-au perindat, parcă în batjocură, numai iubitori de natură: specialista Sulfina Barbu, șpăgarul Laszlo Borbely, purcica fericită Rovana Plumb, servila Grațiela Gavrilescu sau lălâia Cristiana Pașca Palmer.
Una peste alta, această fructoasă colaborare între investitori și Guvern, s-a materializat prin obținerea unui important procent de „energie verde” (adică ecologică) în sistemul național de energie electrică. Anume 0,068%.

Așadar avem pe de o parte această frumoasă cifră și pe de altă parte distrugerea a peste 500 de râuri laolaltă cu peisaj, floră și faună plus o factură de curent electric mărită pentru cetățeanul de rând (energia verde costă…). Sigur, o să vă întrebați care-i în acest caz șmecheria. Simplu: energia verde generează certificate verzi care se plătesc regește. Nu vă plictisesc cu cifre dar raportul între investiții și venituri este excepțional; dovadă că aceste MCH-uri au proliferat ca ciupercile după ploaie, în condițiile în care trebuie dată șpagă consistentă pentru a construi, încălcând cele mai elementare norme de mediu și/sau mai ales nerespectând normele impuse. Fără a intra în amănunte, iată câteva infracțiuni comune: executarea de lucrări în albia minoră a râurilor, defrișări ilegale, soluții nefuncționale în construcția scărilor destinate urcării peștilor în boiște, nerespectatea debitului de servitute. Această samavolnicie a fost săvârșită în numele a ceea ce numește Ministerul Mediului, de bună seamă în batjocură, „energie verde”.

Și pentru ca zeflemeaua să fie completă, iată care este mottoul postat pe prima pagină a Asociației Române de Microhidroenergie: Delicate, fragile, ca și primii ghiocei, microhidrocentralele încearcă să reziste indiferenței de gheață a celor care ar trebui să le susțină ! Ele sunt, totuși, cea mai „verde” sursă de energie „verde” ! V-ați șters lacrima din colțul ochiului?

Mai rămâne să ne întrebăm cum a fost posibil ca aceste lucruri să se întâmple la început de mileniu III într-o țară din Comunitatea Europeană. E simplu de fapt. Prin corupție! Care înflorește totdeauna sub umbrela generoasă a abuzului în serviciu sau a complicității la abuz în serviciu. Vă sună cunoscut?

95,558 total views, 4 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Microhidrocentrale and tagged , , , , , , , , , , with 4 comments.

Ghiolul numit Crapina ieri și astăzi

Până în vara lui 2015 pe lângă drumul european E 87, între localitățile Revărsarea și Rachelu (județul Tulcea) exista un ghiol numit Crapina. Nu mai puțin de 29,4 kilometri pătrați de apă. Un #mediu natural ideal pentru #păsări de #apă, #mistreți, enoți sau #vidre. Limitrof la Crapina mai existau trei lacuri și anume Ocneanu, Mlejerița și Cazacu. Așadar un mic paradis pentru #animale și #pești. Dealtminteri toată zona este #arie #protejată prin Convenția Ramsar. Iată mai jos câteva poze dinainte de 2015.

 

Crapina

Crapina 2011

Crapina

Crapina așa cum a fost

(mai mult…)

7,980 total views, 4 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Ecologie, Pescuit and tagged , , , , , , , , , , , with 4 comments.

„La noi sunt codri verzi de brad”… Povești!

După 1989 populația României a fost martor mut la cel mai mare act de inconștiență de care au dat dovada guvernanții unei țări europene în epoca modernă și anume tăierea irațională a pădurilor. Unde pe vremea lui Ceaușescu domnea umbra groasă a codrilor ce adăposteau #animale sălbatice din belșug, susurau pâraie limpezi pline de pești acum se întind dealuri și munți golași, împânziți de cioate hidoase și brăzdate de albii seci. Puținele animale rămase cu greu mai găsesc adăpost și refugiu în calea unei omeniri tot mai lacome și natângi…

Desigur, măcelul a început unde am avut #pădure mai multă, în Bucovina. Apoi au căzut codrii din Secuime și odată deschisă calea a urmat firesc, cu foarte rare excepții, mutilarea întregului fond forestier al țării. Astăzi, când deja nu mai avem belșug de masă lemnoasă pe picioare, cioclii naturii din Romănia au pus ochii pe Parcurile Naționale. De pildă județul Caraș Severin are cea mai mare suprafață de fond #forestier proprietate publica (a statului). Cu toate acestea, cel ce vizitează zone precum Semenic, Văliug sau Anina rămâne mut în fața defrișărilor masive. Versanți dezgoliți total își etalează hidoșenia în Șucu-Olteana, Prislop, Toplița, Comarnic sau Crivina și nu oriunde ci chiar în zonele protejate. (mai mult…)

8,249 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , , , , , with 5 comments.

Apa, lemnul, piatra, peștii și animalele mor în tăcere… Dar noi de ce tăcem?

Vă rog să semnati petiția de mai jos şi să partajati amplu această postare .

Pe întelesul tuturora: pe râul Ilva, în amonte de satul Lunca Ilvei ACUM se construieste o microhidrocentrală.
ÎNAINTE de a se obţine aprobările necesare de defrişare s-a procedat la defrişarea a 0,7242 ha teren forestier cu titlul de scoaterea « temporară » din fondul forestier a zonei defrişate .
Ei acolo vor îngropa ţevile, iar în fapt este scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.
Personal mă “termină” faptul că se taie pădurea, dar mult mai mult mă termină faptul că apa care este un bun ce apartine statului, nouă, poporului, plebei, ..ulimii cum ne spun ei poate fi folosită în interese private, meschine de băieţi şmecheri. Priviţi facturile DVS de electricitate, DVS le plătiţi microhidrocentralele (linia energie verde).
Îmi doresc 0 microhidrocentrale în ţara asta, ajunge.
Cu participare tacită a Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Gărzii Forestiere Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – România, Cristiana Pașca Palmer

Stopați distrugerea văii Ilvei

Stopați distrugerea văii Ilvei

https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stopati-distrugerea-vaii-ilvei

#apa #MHC #microhidrocentrala #hidrocentrala #ilva #ministerulmediului #cristianapasca #distrugeri #rau #bistrita #ecologie #ecology #mediu #defrisari #pavaloiu

Dan Păvăloiu

803 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Microhidrocentrale, Petitii and tagged , , , , , , , , , , with no comments yet.

Cândva pe aici trecea un râu

Pe vremuri a fost în vogă un film și la noi în România. Se numea “Cândva pe aici trecea un râu“. Iată că realitățile crunte ale peisajului montan contemporan ne readuc în minte titlul filmului mai sus amintit. Prietenul meu, activistul de mediu Ovidiu Mihuț a făcut în această toamnă o vizită pe râurile Capra și Buda, ape de munte care pana nu demult au fost ape de legendă pentru cei ce caută să amăgească păstrăvul cu năluci și muște artificiale. Capra, un râu zglobiu, limpede și plin de păstrâv indigen venea din golul alpin și întovărășea vesel panglica Transfăgărășanului. Acum, nu mai puțin de 7 (șapte) microhidrocentrale scurtcircuitează albia minoră. Rezultatul se vede mai jos…

Sub captarea superioară deșert
Sub captarea superioara desert

Un pescar cu musca pe râul Capra înainte ca apa să fie captată în țevi
Un pescar cu musca pe râul Capra înainte ca apa să fie captată
Poză făcută toamna aceasta în luna septembrie 2016. Cred că nu necesită comentariu…
Râul Capra septembrie 2016
Râul Capra sub una din captări
Râul Capra sub una din captări
Râul Buda, apă cu volum mare, tumultuos, cu bulboane adânci. Fond piscicol republican, mândria Făgărașului de sud. Mai jos o poză făcută in 2010, chiar înainte de începerea lucrărilor
Râul Buda 2010
Râul Buda în 2016 toamna sub una din captări, un fir de apă…

Râul Buda sub una din captari 2016

Investitori, Agenții de Protecția Mediului, imbecili care au semnat studii de impact, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, absolut toți neagă dezastrul. Ceea ce se vede mai sus sunt doar două din sutele de ape de munte care au fost sacrificate de dragul unor bani împuțiți mascați în energie verde.

Știu că subiectul a devenit deja banal așa cum sunt tăierile de arbori, braconajul sau hoția de orice fel. Apa, lemnul, piatra, peștii și animalele mor în tăcere… Dar noi de ce tăcem?

Dan Păvăloiu

3,328 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Microhidrocentrale and tagged , , , , , , , , , , with 6 comments.

Lămuriri

Urs
Câteva lămuriri care mi-au fost solicitate atât de vânători cât și de către ecologiști – deși cei doi termeni nu se exclud (sau nu ar trebui să se excludă) unul pe celălalt. Am evitat până acum să intru în polemici privind probleme cum ar fi câinii de stână, vânătoarea în Deltă sau recenta chestiune a cotelor suplimentare pentru că senzația mea este că părțile sunt prea pâtimașe, neinformate decât parțial și tendențioase în prezentarea dovezilor. În plus nu am nici o calitate științifică sau oficială iar la una de chibiț imi dau dreptul doar o viață petrecută de copil în natură și lecturile privind comportamentul animal. Autoritatea în domeniul strict cinegetic ar putea fi mai degrabă morală decât practică, fiind un vânător iubitor de dobândă măruntă, nedoritor de trofee și căruia mai degrabă această activitate îi dă prilejul și motivația de a hoinări în natură. În general destui ecologisti mă consideră un asasin și destui vânători un bleg.
Acum cu privire la chestiunea cotelor suplimentare. În primul rând am serioase dubii privind metodologia de stabilire a lor. Cunosc foarte bine modalitatea de raportare a efectivelor de vânat care, în marea majoritate a cazurilor, se face din pix. Nu mă poate nimeni lămuri că nu este așa, am asistat la prea multe măsluiri. E bine cred, ca atunci când te gândești la asemenea probleme, să te ghidezi după faimoasa expresie ”folow the money” ca să îți dai seama unde s-a exagerat. În ceea ce mă privește singura cotă pe care o consider corectă este cea la pisicâ sâlbatică, mult mai prezentâ în terenuri și mai dăunătoare decât cred chiar vânătorii. Una din chestiunile ridicate de tabăra pro vânătoare a fost cea a banilor care se pierd. Este o problemă care nu mă interesează și nu ar trebui să primeze cand e vorba de fauna sălbatică a unei țări. Un aspect mai sensibil, pe bună dreptate ridicat de cinegeticieni este cel al echilibrului natural între specii, al pagubelor produse în gospodării și chiar cel al atacurilor asupra omului. Să le luăm pe rând. De pildă cazul râsului care ar amenința populația de cocoș de munte, cocoș de mesteacăn (cu ocazia asta și-au adus aminte de el) și cea de cervide juvenile. Noroc că am apărut noi, vânătorii, altfel nu mai existau nici cele câteva sute de exemplare de cocoș de mesteacăn? În primul rând un râs are un teritoriu de vânătoare imens pe care pagubele făcute de câinii de stână sunt înzecit mai mari. În al doilea rând (și știu ce spun) orice paznic de vânătoare care vede un râs îl va pușca numaidecât daca nu există șansa de a fi observat. Este și cazul lupului care în zone sălbatice, cu factor antropic redus este executat fără discuții mai ales pe timp de iarna – specialiștii știu foarte bine asta. Aceste exemplare mai sus amintite, care se ridica la … nu dau cifre pentru ca nu am cum, unde sunt raportate?. În ceea ce privește pagubele produse în gospodării vorbim de lup și urs. Categoric aici trebuie acordate despăgubiri sau în cazuri le în care se impune (și care constituie o majoritate, animalul revenind unde a reușit odata) faptașii trebuie eliminați. Mai rămân atacurile asupra omului unde avem un singur făptaș. În mod normal sunt de acord cu impușcarea dar au fost destule cazuri in care omul a fost singur vinovat. În mod normal ursul fuge de om iar atunci când nu o face e cazul să ne întrebăm dacă nu avem nici o vină. În consecințî, pentru cele 3 specii de mai sus părerea mea este râs nu, lup și urs în anumite condiții clare și cu procedură simplificata. Se prea poate ca, conservționist fiind, să am o părere distorsionată ușor. Mai rămâne cazul pisicii sălbatice care pe fondul înmulțirii câinilor vagabonzi și al femelelor de pisică domestică sălbăticită ridică o problemă serioasă fiind de asemenea bine reprezentată numeric. Dar și aici sunt destul de sigur că-și fac singuri vânătorii „dreptate”. Habar nu am cum se va sfârși acest conflict, pentru că el nu s-a terminat, o să vedeti. Important este că rezolvarea să fie realmente în folosul vieții sălbatice din România. De învățat pentru vânători că societatea civilă are un cuvânt greu de spus chiar dacă nu întrutotul corect. Vezi cazul câinilor de stână dezbătut o lună și rămas exact la fel cu efecte catastrofale asupra animalelor sălbatice sau cel al vânătorii în Deltă oprite complet cu efecte devastatoare asupra suprapopularii cu mistreț și mai rău, șacal…

Dan Păvăloiu

2,433 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Protectia animalelor and tagged , , , , , , , , , , , , , , with 8 comments.

Dura lex, sed lex

capra neagraSuplimentar față de ceea ce a apărut în presă referitor la cazul de braconaj la capră negră în Munții Rodnei aș vrea să fac câteva precizări. În seara zilei de miercuri 3 iulie justiția a hotărât ca două persoane să fie cercetate în stare de arest și a dispus prin urmare ascunderea lor pe o perioada de 29 de zile. Un alt element nou este faptul că dacă până nu de mult carnea găsită la braconieri era analizată doar sub aspect organoleptic existând dubii asupra speciei de animal din care provine, acum lucrurile s-au schimbat. Cele 112 kilograme de carne vor fi testate în privința ADN-ului și vă asigur că rezultatele nu vor proba existența cărnii de popândău în frigiderele făptașilor. În sfârșit, al treilea element este faptul că cele două persoane arestate au câte un cazier penal grăsuliu fapt ce va duce aproape sigur la o condamnare cu executare. Așadar iată că reacția rapidă și hotărâtă a societății civile (adică a Domniilor voastre) coroborată cu cea a justiției a dat rezultate nesperate de mulți dintre noi. Trag mare nădejde ca și pe viitor – pentru ca ocazii vor mai fi din păcate destule – să procedăm la fel. Cred că îmi permiteți ca și în numele Dvs să mulțumesc celor nouă tineri care au avut curajul și disponibilitatea de a aduce cazul în fața opiniei publice…
Va urma
‪#‎Green‬ ‪#‎Environment‬ ‪#‎Wildlife‬ ‪#‎TVRCluj‬ ‪#‎ecology‬ ‪#‎ecologie‬ ‪#‎Romania‬ ‪#‎capraneagra‬ ‪#‎chamois‬ ‪#‎braconaj‬ ‪#‎poaching‬ ‪#‎pavaloiu‬ ‪#‎natura‬ ‪#‎mediu‬ ‪#‎protectie‬

Dan Păvăloiu

1,329 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Braconaj and tagged , , , , , , with 2 comments.
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Instagram