Legile Văii Jiului

Se pare că în Valea Jiului funcționează alte legi decât în restul țării. Și nu mă refer doar la cele ale justiției ci chiar la cele ale bunului simț. Atunci când aceste derapaje lovesc în natura României, așa cum o fac de mulți ani, se cuvine să le acordăm maximă atenție fiindcă ceea ce a fost sălbatic odată distrus, nu se mai reface sau se reface cu costuri enorme.

Valea Jiului astăzi

Valea Jiului astăzi

Să luăm de pildă cel mai mare râu de munte de la noi, Jiu. Distrugerea sa a început în 2004, în urma unul studiu imbecil care preciza că scăderea debitului apei ar fi benefică… peștilor. Timp de 13 ani, loviturile primite de tumultuosul râu au fost orchestrate inclusiv cei care trebuiau să protejeze mediul, precum șeful APM Hunedoara, Viorica Georgeta Barabaș și șeful Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Toma Petcu. Trebuie precizat că Jiul curge prin Parcul Național Defileul Jiului și prin Sit Natura 2000. S-au opus distrugerilor doar câteva ONG-uri și câteva persoane care, în nume propriu, au acționat în judecată chiar statul. După lupte lungi, chiar în această iarnă, când parte din lucrări se apropie de finalizare, Curtea de Apel București a dat o decizie definitivă: anularea autorizațiilor de construcție (ilegale dealtminteri) emise de Consiliile Județene Hunedoara și Gorj. Surpriză însă, Hidroelectrica ignoră decizia și continuă lucrările bazându-se probabil și pe noul plan de management (neaprobat) al Parcului care, stupefiant, plasează șantierele în zone de dezvoltare durabilă. După părerea Administrației Parcului, Jiul curge așadar doar prin cele câteva sute de metri în care se fac lucrări. La protestul ONG-urilor, APM-urile au trimis planul spre reexaminare înapoi la Administrație care acum are ocazia să dovedească dacă se ocupă de protecție sau de pupături în dos. A, nu trebuie uitate declarațiile senatorului de Gorj, Scarlat Iriza care îndeamnă la nerespectarea deciziei Curții de Apel București. Domnia sa, vădind aplecare către botanică asemenea unui alt senator din vremea lui Caligula, ne spune că furtul a aproape 90% din debitul apei nu are impact de mediu: ”Jiul nu va avea de suferit și flora Jiului”. O fi luat bacalaureatul la aceiași unitate de învățământ cu senatorul roman amintit mai sus…
Un alt caz trist este cel al primarului Vasile Jurcă din Petrila. După ce ONG-ul Bankwatch a atacat ( și câștigat în primă instanță) documentele ilegale eliberate de APM Hunedoara (din nou dna Barabaș) pentru distrugerea râului Taia, domnul primar spune că „nu știe” dacă decizia instanței ar trebui respectată. Asta deoarece microhidrocentrala ar aduce la venitul primăriei 3000 lei pe lună. La o populație de 22692 de locuitori revin 0.13 lei/persoană. Numai bine dacă mai pun ceva bani, destul de mulți, oamenii vor putea plăti energia electrică ”ecologică” taxată în plus de investitori în certificate verzi.

Dan Păvaloiu

 6,890 total views,  1 views today


Posted in Defrisari, Microhidrocentrale, Pescuit, Petitii, Protectia animalelor and tagged , , , , , , , , , , , , with 7 comments.

Pingbacks & Trackbacks

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    YouTube
    YouTube
    Instagram