Ghiolul numit Crapina ieri și astăzi
Până în vara lui 2015 pe lângă drumul european E 87, între localitățile Revărsarea și Rachelu (județul Tulcea) exista un ghiol numit Crapina. Nu mai puțin de 29,4 kilometri pătrați de apă. Un #mediu natural ideal pentru #păsări de #apă, #mistreți, enoți sau #vidre. Limitrof la Crapina mai existau trei lacuri și anume Ocneanu, Mlejerița și Cazacu. Așadar un mic paradis pentru #animale și #pești. Dealtminteri toată zona este #arie #protejată prin Convenția Ramsar. Iată mai jos câteva poze dinainte de 2015.
Crapina 2011
Crapina așa cum a fost
Crapina așa cum a fost
Crapina așa cum a fost
Anul trecut, din asocierea a doi vizionari, lucrurile se schimbă. Traian Grigore director la SC Piscicola Isaccea (întâmplător și pasionat agricultor) împreună cu Drăgan Ion concesionar al luciului de apă iau impreună hotărârea să ucidă ghiolul. Cele trei lacuri le secaseră deja. La ora actuală ghiolul Crapina nu mai există, pământul fiind redat (nu-i așa, ca pe vremea lui Ceaușescu), oamenilor și agriculturii. Nu avem în țară destul pământ arabil lăsat în pârloagă, trebuia neapărat furat sălbăticiunilor. Începi să înțelegi mai multe doar când afli că pe lângă subvențiile agricole primite de la stat, pe respectiva suprafață se plătesc și despăgubiri pentru calamități pentru că respectivele terenuri sunt expuse permanent la inundații. Cum a putut Agenția de Protecție a Mediului Tulcea și Garda de Mediu să tolereze asemenea ticăloșie nu mai miră pe nimeni. Din păcate actualul ministru al mediului e tot atât de vertical cât o ramură de salcie iar secretarii de stat sunt conduși de interese care numai ale mediului nu sunt. Iată mai jos poze cu noua suprafață agricolă a țării.
Crapina secată
Crapina secată
Singura chestiune care mă frământă este cât va mai dura până vor reuși să distrugă tot. Zece ani? Douăzeci?
7,915 total views, 3 views today
Posted in Ecologie, Pescuit and tagged animal protection, ape, dan pavaloiu, ecologie, Natură, natura si aventura, pericol, pescar, peste, protectia animalelor, resurse naturale, româniawith 4 comments.
fotografia din 2011 nu e despre lacul Crapina
aia a fost desecata în 1985
imaginea e mai degrabă din zona ghiolului Pietrei
dacă vrei neapărat niște subiecte cu impact asupra publicului, mai degrabă verifică de ce este nevoie de “revizuirea” planului de management al RBDD (normal, pentru 10 milioane euro, din fonduri POIM)la doar 1 an de le aprobarea planului de management… sau de ce s-au cheltuit în precedentele luni vreo 1,5 milioane de euro din fondurile Norvegiene pentru a tăia niște canale într-o zonă din complexul Șontea-Fortuna, unde procesul natural de terestrializare nu doar că era în desfășurare, ci probabil era atât de avansat (procesul) încât a ajuns deja prin etapa de finalizare…
mă rog, pe politicieni îi doare-n cur de asemenea detalii, mai ales că e și perioada campaniei electorale, așa că poți să ignori acest mesaj, indiferent câte zeci de milioane de euro se…ăăă… cheltuiesc justificat (a se reține că nu am scris că se fură!) pe aici chiar în acesdtă perioadă
Dupa ce am citit articolul, am simtit ca musai trebuie lamurite cateva chestiuni.
-Lacul despre care se incearca a se aduce in discutie in prezentul articol se numea Lacul Pietrei.
-Nu a avut suprafata de 29,4 kilometri patrati, ci de 5 kilometri patrati.
-Legat de lacurile din zonele limitrofe care acum sunt suprafete arabile, aceste foste lacuri pe vremea cand erau cu luciu de apa erau de fapt niste parloage piscicole. Sunt destui cunoscatori care pot confirma acest lucru. Erau niste parloage piscicole care nu produceau nimic pentru Statul Roman. Actualmente, din activitatile agricole practicate pe acele foste lacuri, se face profit care este taxat si impozitat de catre Statul Roman. Acele foste parloage piscicole erau raiul braconierilor din Rachelu, care acum isi exprima nostalgiile pe Internet deoarece nu mai au unde sa intretina regulat o anumita activitate, numita braconaj.
-Intr-adevar, a fost un mediu natural al pasarilor de apa, mistretilor, enotilor si vidrelor, dar nu numai, a fost si al acestor specii de animale numite braconieri (scuzati sarcasmul).
-Unde este terenul arabil lasat in parloaga in Romania? Aratati-mi-l mie sa-l concesionez/arendez.
-Legat de presupusele subventii agricole care ar facilita desecarea acestor foste parloage piscicole, domnule autor al acestui articol, mai documentati-va inainte de a asterne cuvinte in mediul on-line, APIA nu acorda subventii pe terenurile agricole foste luciuri de apa.
-Legat de despagubirile pentru inundatii, iar vorbiti fara sa aveti habar. Daca va documentati un pic, stiati care sunt calamitatile care sunt despagubite de catre societatile asiguratoare (NU de catre Stat). Eventualele inundatii sunt pe riscul investitorului care administreaza suprafata in cauza.
Se pare ca acest articol va cam deranjeaza personal,si veniti cu argumente absurde prin care incercati sa motivati distrugerea mediului natural din aceasta zona . Din cate am inteles din ceea ce ati afirmat ,scopul principal este sa distrugem natura pentru a aduce bani la bugetul de stat si a oferi terenuri agricole cu dedicatie acestor 2 vizionari care lupta si astazi cu apa din ghiolul crapina (dupa reinnoirea hartii acest ghiol a fost numit Crapina,numa imprumutat de la vechiul ghiol care se intinde din dreptul localitatil IC Bratianu, Garvan, Vacareni ,Luncavita, Rachelu si Revarsarea unde ramasese ultimul petic de apa din vechiul lac Crapuna) .Majoritatea incearca sa contrazica acest nume ceea ce nu ajura nici mediului natural nici pasarilor si animalelor ceconvietuiau aici si nici zonei care a devenit un domeniu agricol pentru mai marii investitori ai zonei care ,cu ghilimelele de rigoare aduc bani la stat ,si pote va si sustin financiar sa comentati in favoarea lor,sa faceti acuzatii grave referitor la braconaj si sa va dati drept un mare cunoscator al zonei .Daca ati fi un mare cunoscator al zonei asa cum pretindeti v_as ruga sa imi specificati cateva locuri de pescuit si locul unde s-a organizat primele 2 editii de pescuit la copca pe lacul crapina (STIUCA CAT AR FI DE HOATA TOT O SCOATEMDE SUB GHEAȚA) organizator principal Primaria Luncavita. Si cu asta vreau sa inchei pentru ca e dureros sa vad cum pentru o bruma de bani sustinem dezastre cum ar fi acesta !
Ohf .. obisnuiam sa ne imbaiem in lacurile de acolo. Ce vremuri. Pacat ca a trebuit secat, sper ca bugetul de stat este in regula.