Ghioceii corupției

Ghioceii corupției
   Se împlinesc aproape 10 ani de când în țara noastră a început cea mai abjectă agresiune împotriva naturii sălbatice, agresiune care, împreună cu exploatările masive de lemn, a lăsat cicatrici hidoase în peisajul montan din România. Peste 500 de râuri de munte au fost mutilate de construcțiile de microhidrocentrale.

Peisaj, stâncă, floră și faună au căzut jertfă lăcomiei și lipsei de scrupule a „băieților deștepți”. Niște băieți care, în cârdășie cu Ministerul Mediului, au aplicat împotriva militanților ecologiști cea mai bună apărare: câinii latră, ursul trece.

Nu pot să mă abțin să nu observ că la conducerea acestui minister s-au perindat, parcă în batjocură, numai iubitori de natură: specialista Sulfina Barbu, șpăgarul Laszlo Borbely, purcica fericită Rovana Plumb, servila Grațiela Gavrilescu sau lălâia Cristiana Pașca Palmer.
Una peste alta, această fructoasă colaborare între investitori și Guvern, s-a materializat prin obținerea unui important procent de „energie verde” (adică ecologică) în sistemul național de energie electrică. Anume 0,068%.

Așadar avem pe de o parte această frumoasă cifră și pe de altă parte distrugerea a peste 500 de râuri laolaltă cu peisaj, floră și faună plus o factură de curent electric mărită pentru cetățeanul de rând (energia verde costă…). Sigur, o să vă întrebați care-i în acest caz șmecheria. Simplu: energia verde generează certificate verzi care se plătesc regește. Nu vă plictisesc cu cifre dar raportul între investiții și venituri este excepțional; dovadă că aceste MCH-uri au proliferat ca ciupercile după ploaie, în condițiile în care trebuie dată șpagă consistentă pentru a construi, încălcând cele mai elementare norme de mediu și/sau mai ales nerespectând normele impuse. Fără a intra în amănunte, iată câteva infracțiuni comune: executarea de lucrări în albia minoră a râurilor, defrișări ilegale, soluții nefuncționale în construcția scărilor destinate urcării peștilor în boiște, nerespectatea debitului de servitute. Această samavolnicie a fost săvârșită în numele a ceea ce numește Ministerul Mediului, de bună seamă în batjocură, „energie verde”.

Și pentru ca zeflemeaua să fie completă, iată care este mottoul postat pe prima pagină a Asociației Române de Microhidroenergie: Delicate, fragile, ca și primii ghiocei, microhidrocentralele încearcă să reziste indiferenței de gheață a celor care ar trebui să le susțină ! Ele sunt, totuși, cea mai „verde” sursă de energie „verde” ! V-ați șters lacrima din colțul ochiului?

Mai rămâne să ne întrebăm cum a fost posibil ca aceste lucruri să se întâmple la început de mileniu III într-o țară din Comunitatea Europeană. E simplu de fapt. Prin corupție! Care înflorește totdeauna sub umbrela generoasă a abuzului în serviciu sau a complicității la abuz în serviciu. Vă sună cunoscut?

89,259 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Microhidrocentrale and tagged , , , , , , , , , , with 4 comments.

Ghiolul numit Crapina ieri și astăzi

Până în vara lui 2015 pe lângă drumul european E 87, între localitățile Revărsarea și Rachelu (județul Tulcea) exista un ghiol numit Crapina. Nu mai puțin de 29,4 kilometri pătrați de apă. Un #mediu natural ideal pentru #păsări de #apă, #mistreți, enoți sau #vidre. Limitrof la Crapina mai existau trei lacuri și anume Ocneanu, Mlejerița și Cazacu. Așadar un mic paradis pentru #animale și #pești. Dealtminteri toată zona este #arie #protejată prin Convenția Ramsar. Iată mai jos câteva poze dinainte de 2015.

 

Crapina

Crapina 2011

Crapina

Crapina așa cum a fost

(mai mult…)

2,489 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Ecologie, Pescuit and tagged , , , , , , , , , , , with 3 comments.

„La noi sunt codri verzi de brad”… Povești!

După 1989 populația României a fost martor mut la cel mai mare act de inconștiență de care au dat dovada guvernanții unei țări europene în epoca modernă și anume tăierea irațională a pădurilor. Unde pe vremea lui Ceaușescu domnea umbra groasă a codrilor ce adăposteau #animale sălbatice din belșug, susurau pâraie limpezi pline de pești acum se întind dealuri și munți golași, împânziți de cioate hidoase și brăzdate de albii seci. Puținele animale rămase cu greu mai găsesc adăpost și refugiu în calea unei omeniri tot mai lacome și natângi…

Desigur, măcelul a început unde am avut #pădure mai multă, în Bucovina. Apoi au căzut codrii din Secuime și odată deschisă calea a urmat firesc, cu foarte rare excepții, mutilarea întregului fond forestier al țării. Astăzi, când deja nu mai avem belșug de masă lemnoasă pe picioare, cioclii naturii din Romănia au pus ochii pe Parcurile Naționale. De pildă județul Caraș Severin are cea mai mare suprafață de fond #forestier proprietate publica (a statului). Cu toate acestea, cel ce vizitează zone precum Semenic, Văliug sau Anina rămâne mut în fața defrișărilor masive. Versanți dezgoliți total își etalează hidoșenia în Șucu-Olteana, Prislop, Toplița, Comarnic sau Crivina și nu oriunde ci chiar în zonele protejate. (mai mult…)

2,673 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , , , , , with 5 comments.

 Încă o palmă dată justiției române de infractori

Braconieri scapati basma curata

Braconieri scapati basma curata

Din păcate efectele acestei palme sunt durerea din sufletele noastre si roșeața pe obrazul justiției. Pentru cel din urmă nici măcar nu garantez. Cunoașteți cu toți cazul caprei negre braconate în Parcul Național Munții Rodnei sub ochii unor turiști, în afara sezonului de vânătoare. Ei bine, joi 17.11.2016 s-a pronunțat sentința împotriva a două persoane considerate vinovați principali.

Timiș Ioan zis Ogaru, acuzat de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor și munițiilor precum și uz de armă letală a fost condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare… cu suspendare. In condițiile în care cazierul său se întinde pe 4 (patru) pagini.

Danci Joszef zis Barany, acuzat de braconaj cinegetic, complicitate la braconaj cinegetic și nerespectarea regimului armelor și munițiilor a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare.

Iată așadar că eforturile voastre, care ați mediatizat incidentul, ale martorilor (care au dat dovadă de mare curaj, indivizii fiind interlopi cunoscuți), ale organelor de cercetare și instrumentare (unuia anul trecut i-a fost vandalizată mașina) s-au dovedit aproape zadarnice în fața unei justiții clemente. Cum să nu oferi sansa de a se îndrepta unui interlop care are un cazier de 4 pagini? Cum să nu fii clement cu indivizi care, printre corturi, au împușcat un animal protejat în afara sezonului de vânătoare, într-un Parc Național. Ce-i drept, în România…

Rămân stupefiat de fiecare dată când se pronunță asemenea sentințe călduțe. Dealtminteri un foarte bun semnal transmis tuturor celor care braconeaza, un îndemn chiar. Cunosc și motivarea intimă a magistraților: „doar nu o să-l trimit la închisoare pentru un animal!”  Are rost să mai vorbim de tăierea pădurilor atunci? Cu privire la blândețea pe care o manifestă în cazuri de acest gen nu pot să transmit judecatorilor decât atât: „Aveți copii. Care vor crește în țara pe care voi le-o lăsați!”

Dan Păvăloiu

101,183 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Braconaj and tagged , , , , , , , , with 23 comments.

Apa, lemnul, piatra, peștii și animalele mor în tăcere… Dar noi de ce tăcem?

Vă rog să semnati petiția de mai jos şi să partajati amplu această postare .

Pe întelesul tuturora: pe râul Ilva, în amonte de satul Lunca Ilvei ACUM se construieste o microhidrocentrală.
ÎNAINTE de a se obţine aprobările necesare de defrişare s-a procedat la defrişarea a 0,7242 ha teren forestier cu titlul de scoaterea « temporară » din fondul forestier a zonei defrişate .
Ei acolo vor îngropa ţevile, iar în fapt este scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.
Personal mă „termină” faptul că se taie pădurea, dar mult mai mult mă termină faptul că apa care este un bun ce apartine statului, nouă, poporului, plebei, ..ulimii cum ne spun ei poate fi folosită în interese private, meschine de băieţi şmecheri. Priviţi facturile DVS de electricitate, DVS le plătiţi microhidrocentralele (linia energie verde).
Îmi doresc 0 microhidrocentrale în ţara asta, ajunge.
Cu participare tacită a Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Gărzii Forestiere Cluj, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – România, Cristiana Pașca Palmer

Stopați distrugerea văii Ilvei

Stopați distrugerea văii Ilvei

https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stopati-distrugerea-vaii-ilvei

#apa #MHC #microhidrocentrala #hidrocentrala #ilva #ministerulmediului #cristianapasca #distrugeri #rau #bistrita #ecologie #ecology #mediu #defrisari #pavaloiu

Dan Păvăloiu

225 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Microhidrocentrale, Petitii and tagged , , , , , , , , , , with no comments yet.

Doar unul din multele cazuri…

La nivel național asaltul drujbelor asupra pădurii nu poate fi oprit nici de schimbările legislative care au înăsprit pedepsele pentru masacrarea fondului forestier.

Furturile de lemn din pădurile României nu reprezintă o noutate, constituidu-se pentru majoritate în banal cotidian;  cei mai mulți se consolează cu ideea că pădurea reprezintă o resursă regenerabilă. Puțini își pun problema că exploatarea ilegală de masă lemnoasă nu afectează doar arborii tăiați și peisajul ci flora și fauna din împrejurimi, suprafețele împădurite reprezentând în același timp habitatul unor specii de plante și animale. Iar dacă respectivele specii se numără printre cele aflate pe cale de dispariție, restrângerea acestui habitat are consecințe ireversibile.

Nu întâmplător, pentru a evita repetarea unor greșeli ce au condus la extincția unor populații întregi de plante și animale, la nivel mondial se manifestă o preocupare deosebită pentru conservarea arealelor populate cu astfel de specii, autoritățile din țările civilizate declarându-le arii protejate și adoptând prevederi stricte privind exploatarea masei lemnoase din respectivele areale.

Din punct de vedere strict formal nici țara noastră nu stă rău la acest capitol declarând un număr mare de arii protejate și adoptând o legislație care limitează destul de clar orice activitate economică în aceste zone. Ba chiar în unele cazuri suntem mai catolici decât papa, incluzând în aceste arii și zone în care se preconiza construirea unor obiective de importanță economică și/sau socială majoră, care au fost stopate deși aveau proiecte aprobate.

Tot acest exces de zel se oprește însă când vine vorba de tăierile ilegale de arbori față de care aceleași autorități responsabile manifestă o indulgență cel puțin nejustificată, pădurile din ariile protejate devenind brusc un fond forestier numai bun de valorificat.
Este și cazul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina din județul Hunedoara, unde tăierile de masă lemnoasă nu par să fie stânjenite de faptul că este una dintre puținele arii care are până în prezent un administrator desemnat cu acte în regulă, respectiv Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina din subordinea RNP ROMSILVA.

Numai că responsabilii regiei naționale (director la acea dată Florian Munteanu) s-au gândit să pună lupul paznic la oi, desemnându-l în funcția de director al parcului pe fostul director al Direcției Silvice Hunedoara, Lucian Stratulat.

(mai mult…)

187 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari, Ecologie and tagged , , , , , , , , with no comments yet.

Cândva pe aici trecea un râu

Pe vremuri a fost în vogă un film și la noi în România. Se numea „Cândva pe aici trecea un râu„. Iată că realitățile crunte ale peisajului montan contemporan ne readuc în minte titlul filmului mai sus amintit. Prietenul meu, activistul de mediu Ovidiu Mihuț a făcut în această toamnă o vizită pe râurile Capra și Buda, ape de munte care pana nu demult au fost ape de legendă pentru cei ce caută să amăgească păstrăvul cu năluci și muște artificiale. Capra, un râu zglobiu, limpede și plin de păstrâv indigen venea din golul alpin și întovărășea vesel panglica Transfăgărășanului. Acum, nu mai puțin de 7 (șapte) microhidrocentrale scurtcircuitează albia minoră. Rezultatul se vede mai jos…

Sub captarea superioară deșert
Sub captarea superioara desert

Un pescar cu musca pe râul Capra înainte ca apa să fie captată în țevi
Un pescar cu musca pe râul Capra înainte ca apa să fie captată
Poză făcută toamna aceasta în luna septembrie 2016. Cred că nu necesită comentariu…
Râul Capra septembrie 2016
Râul Capra sub una din captări
Râul Capra sub una din captări
Râul Buda, apă cu volum mare, tumultuos, cu bulboane adânci. Fond piscicol republican, mândria Făgărașului de sud. Mai jos o poză făcută in 2010, chiar înainte de începerea lucrărilor
Râul Buda 2010
Râul Buda în 2016 toamna sub una din captări, un fir de apă…

Râul Buda sub una din captari 2016

Investitori, Agenții de Protecția Mediului, imbecili care au semnat studii de impact, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, absolut toți neagă dezastrul. Ceea ce se vede mai sus sunt doar două din sutele de ape de munte care au fost sacrificate de dragul unor bani împuțiți mascați în energie verde.

Știu că subiectul a devenit deja banal așa cum sunt tăierile de arbori, braconajul sau hoția de orice fel. Apa, lemnul, piatra, peștii și animalele mor în tăcere… Dar noi de ce tăcem?

Dan Păvăloiu

1,195 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Microhidrocentrale and tagged , , , , , , , , , , with 6 comments.

Lămuriri

Urs
Câteva lămuriri care mi-au fost solicitate atât de vânători cât și de către ecologiști – deși cei doi termeni nu se exclud (sau nu ar trebui să se excludă) unul pe celălalt. Am evitat până acum să intru în polemici privind probleme cum ar fi câinii de stână, vânătoarea în Deltă sau recenta chestiune a cotelor suplimentare pentru că senzația mea este că părțile sunt prea pâtimașe, neinformate decât parțial și tendențioase în prezentarea dovezilor. În plus nu am nici o calitate științifică sau oficială iar la una de chibiț imi dau dreptul doar o viață petrecută de copil în natură și lecturile privind comportamentul animal. Autoritatea în domeniul strict cinegetic ar putea fi mai degrabă morală decât practică, fiind un vânător iubitor de dobândă măruntă, nedoritor de trofee și căruia mai degrabă această activitate îi dă prilejul și motivația de a hoinări în natură. În general destui ecologisti mă consideră un asasin și destui vânători un bleg.
Acum cu privire la chestiunea cotelor suplimentare. În primul rând am serioase dubii privind metodologia de stabilire a lor. Cunosc foarte bine modalitatea de raportare a efectivelor de vânat care, în marea majoritate a cazurilor, se face din pix. Nu mă poate nimeni lămuri că nu este așa, am asistat la prea multe măsluiri. E bine cred, ca atunci când te gândești la asemenea probleme, să te ghidezi după faimoasa expresie ”folow the money” ca să îți dai seama unde s-a exagerat. În ceea ce mă privește singura cotă pe care o consider corectă este cea la pisicâ sâlbatică, mult mai prezentâ în terenuri și mai dăunătoare decât cred chiar vânătorii. Una din chestiunile ridicate de tabăra pro vânătoare a fost cea a banilor care se pierd. Este o problemă care nu mă interesează și nu ar trebui să primeze cand e vorba de fauna sălbatică a unei țări. Un aspect mai sensibil, pe bună dreptate ridicat de cinegeticieni este cel al echilibrului natural între specii, al pagubelor produse în gospodării și chiar cel al atacurilor asupra omului. Să le luăm pe rând. De pildă cazul râsului care ar amenința populația de cocoș de munte, cocoș de mesteacăn (cu ocazia asta și-au adus aminte de el) și cea de cervide juvenile. Noroc că am apărut noi, vânătorii, altfel nu mai existau nici cele câteva sute de exemplare de cocoș de mesteacăn? În primul rând un râs are un teritoriu de vânătoare imens pe care pagubele făcute de câinii de stână sunt înzecit mai mari. În al doilea rând (și știu ce spun) orice paznic de vânătoare care vede un râs îl va pușca numaidecât daca nu există șansa de a fi observat. Este și cazul lupului care în zone sălbatice, cu factor antropic redus este executat fără discuții mai ales pe timp de iarna – specialiștii știu foarte bine asta. Aceste exemplare mai sus amintite, care se ridica la … nu dau cifre pentru ca nu am cum, unde sunt raportate?. În ceea ce privește pagubele produse în gospodării vorbim de lup și urs. Categoric aici trebuie acordate despăgubiri sau în cazuri le în care se impune (și care constituie o majoritate, animalul revenind unde a reușit odata) faptașii trebuie eliminați. Mai rămân atacurile asupra omului unde avem un singur făptaș. În mod normal sunt de acord cu impușcarea dar au fost destule cazuri in care omul a fost singur vinovat. În mod normal ursul fuge de om iar atunci când nu o face e cazul să ne întrebăm dacă nu avem nici o vină. În consecințî, pentru cele 3 specii de mai sus părerea mea este râs nu, lup și urs în anumite condiții clare și cu procedură simplificata. Se prea poate ca, conservționist fiind, să am o părere distorsionată ușor. Mai rămâne cazul pisicii sălbatice care pe fondul înmulțirii câinilor vagabonzi și al femelelor de pisică domestică sălbăticită ridică o problemă serioasă fiind de asemenea bine reprezentată numeric. Dar și aici sunt destul de sigur că-și fac singuri vânătorii „dreptate”. Habar nu am cum se va sfârși acest conflict, pentru că el nu s-a terminat, o să vedeti. Important este că rezolvarea să fie realmente în folosul vieții sălbatice din România. De învățat pentru vânători că societatea civilă are un cuvânt greu de spus chiar dacă nu întrutotul corect. Vezi cazul câinilor de stână dezbătut o lună și rămas exact la fel cu efecte catastrofale asupra animalelor sălbatice sau cel al vânătorii în Deltă oprite complet cu efecte devastatoare asupra suprapopularii cu mistreț și mai rău, șacal…

Dan Păvăloiu

734 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Protectia animalelor and tagged , , , , , , , , , , , , , , with 8 comments.

Va rog să distribuiți cât mai mulți, poate reușim să-i prindem pe ticăloși!

capra neagra braconataDuminica trecută (19 iunie), în jurul orei 20 la Iezer, sub Pietrosul Rodnei a fost împușcat un exemplar de capră neagră în plin sezon de prohibiție. Fapta s-a întâmplat sub ochii unui grup de turiști stupefiați ceea ce denotă că braconierii sunt obișnuiți să-și facă mendrele în zonă fără a fi pedepsiți de autorități. Turiștii, 5 fete și 4 băieți au fost avertizați de braconieri să nu cumva să facă poze dar au reușit pe ascuns câteva instantanee. De asemenea sunt de acord să depună mărturie. Dealtfel infractorii s-au bucurat de complicitatea celor de la stația meteo unde și-au lăsat mașinile de teren (2 Nissan și un Jeep). Cel mai probabil făptașii sunt din Borșa Maramureș care de foarte mult timp este polul braconajului din Munții Rodnei. Vă rog ca pe viitor, dacă observați asemenea evenimente apelați 112 și cereți jandarmeria!

Capră neagră braconată în Iezer

Capră neagră braconată în Iezer

Braconieri - Capră neagră braconată în Iezer

Braconieri – Capră neagră braconată în Iezer

Dan Păvăloiu

395,977 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Braconaj and tagged , , , , , , , with 85 comments.

Îndepărtarea de natură

Padis Se prea poate ca mulţi să se întrebe de ce se dezbate atât de mult problema ecologiei (de fapt se dezbate mult prea puţin). Principalul motiv este faptul că natura României este asemeni unui măr frumos, pe dinlăuntru mâncat de viermi. Şi ce-i cu asta, la ce ne trebuie neapărat natura, sunt destule ţări care nu o au – vor spune unii.

Tocmai asta este chestiunea pe care o pun acum; şi nu este o problemă a românilor ci una globală, a omenirii. Ce nevoie avem de natură? Doar „omul este măsura tuturor lucrurilor” şi nu natura! Din păcate asta a fost demult, pe vremea când comportamentul indivizilor (proaspăt desprinşi din natură) păstra o raportare strânsă la modelele instinctuale, nealterate major de civilizaţie sau cultură. Studiile de etologie umană şi sociologie au relevat faptul că încă societatea umană ideală este cea a grupurilor de maxim 60-70 de indivizi, care trăiesc în mediul rural. În aceste grupuri, raporturile între membrii se stabilesc pe baze juste, naturale, astfel încât infracţionalitatea este inexistentă. Orice tip de comportament deviant este descurajat apriori tocmai pentru că nu e „în firea lucrurilor”. De asemenea raportarea la mediul înconjurator este optimă în astfel de societăţi, exploatarea resurselor naturale devenind legitimă, cumpătată şi eficientă.

De aceea spun acum că nu omul, ci natura e măsura tuturor lucrurilor. În natură totul reprezintă echilibru şi armonie. Raportul între plante, vieţuitoare şi materie anorganică este logic, guvernat de legi stricte, chiar dacă omul încă nu le cunoaşte pe toate. Dincolo de ceea ce cred unii, în natură nu au loc crime; distrugeri de păduri sau catastrofe se întamplă rar. Leul omoară cât îi trebuie să mănânce, castorul retează copaci atât cât îi trebuie pentru stăvilare şi dacă o baltă seacă se va reface în primăvară!
Societatea modernă, nu doar citadină, ridică probleme grave! Am asistat zilele trecute la o discuţie de un sfert de oră (!!!) între 3 doamne de la oraş; problema dezbatută era legată de alegerea unei mărci de hârtie igienică cât mai bună! Dacă te gândeşti bine, bunicile doamnelor în cauză, foloseau în acelaşi scop, cu rezultate destul de asemănătoare, cocenii de porumb… În America am văzut dezbateri televizate a căror subiect erau copii de 15-16 ani care îşi sugeau degetul(am observat cu ghiotura şi eu din ăştia). Fenomen arhiprezent în România este ieşirea în natură cu maşina şi camparea pe marginea şoselelor; motivaţia poate să fie complexă, însă ce-i sigur e faptul că indivizii se simt mai confortabil în prezenţa maşinii şi a însemnelor civilizaţiei (şosea, gaze de eşapament şi alţi oameni).
După părerea mea, în satul românesc modern situaţia e şi mai dramatică. În loc să ne vină de acolo o doză sănătoasă de bun simţ, fenomenul este inversat şi societatea rurală s-a contaminat grav cu „civilizaţie”. Ţăranul nostru, cunoscut îndeobşte pentru curăţenie sufletească (oarecum şi trupească) îşi aruncă gunoiul în râuri, fură, violează, ucide sau braconează sălbatic; ascultă manele şi conduce ATV-uri; şi ce-i mai rău cumpară făină „3 nula”, cârnaţi sau frişcă! Despre faptul că taie toţi arborii ce se pot tăia în jurul satelor, săpându-şi singur groapa, nici nu are rost să vorbim…
Am fost într-o vară la o stână izolată, în vârful munţilor Bistriţei. Voiam să filmez felul tradiţional în care ciobanii fac produsele lactate. Din păcate nu am putut să-i lamuresc că portul lor popular, de toate zilele, este cel mai potrivit pentru ai prezenta. Băciţa a ţinut să se înfăţişeze într-un frumos costum de blugi şi cu nişte cercei cât o lingură de pescuit la ştiucă!
Multe sunt problemele pe care le ridică îndepărtarea omului de natură; ceea ce trebuie reţinut este faptul că natura este cea care ne călăuzeşte şi bunul simţ şi simţul comun.

Dan Păvăloiu

293 total views, no views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Ecologie and tagged , , , , , , , with 1 comment.
Facebook
Facebook
Google+
Google+
http://www.danpavaloiu.ro/tag/resurse-naturale/">
YouTube
YouTube
Instagram