Caracatița tăierilor ilegale

S-a scris mult și se va mai scrie destul despre tăierile ilegale de lemn în România. Cum e posibil ca după atâția ani de interes maxim al societății civile situația să nu avanseze în sensul firesc? Simplu. În acest domeniu efortul legiuitorului este mai degrabă simulat. Iar cei care pun legea în aplicare se străduie mai degrabă să găsească soluții pentru eludarea ei.

Pădure Muntii Retezat

Pădure Muntii Retezat

Să luăm de pildă cazul ultimei inițiative legislative în domeniu când parlamentarii puterii, la două luni de la alegeri s-au grăbit să reducă de zece ori pedepsele pentru delicte silvice scoțându-le practic din penal. Să nu ne facem iluzii cu privire la culorile politice ale artizanilor acestei odioase modificări pentru că doar USR a votat împotrivă.

Cu toată legislația șchioapă în domeniu, câte ceva s-ar putea face fiindcă nu scrie în lege că ai voie să furi. Asta cu condiția ca cei puși de pază să nu fure la rândul lor. În cele ce urmează mă voi referi la două județe bogate în păduri: Caraș-Severin și Hunedoara. Ele se află între ciocanul marilor procesatori din județul Alba și nicovala Gărzii Forestiere Timiș.

Aici, administratorii firmelor care exploatează sunt aceiași de ani: Lacul Codrilor, Alredia, Țop Ștefănuț Ilie, Aldona, Comexim R, Dora, Mitocarii Forest, Colcear Servcom, Susai Servcom, Silvador Forest, Gorunelu Alex. La toate am putea liniștiți adăuga la sfârșit “& prietenii”. Pentru că fără prieteni e greu să fi permanent cu un pas înaintea instituțiilor cu atribuții de control și prevenirea tăierilor ilegale din pădurile statului, din ocoalele silvice private și din composesorate.

De ce se adaptează permanent firmele și continuă tăierile masive? Pentru simplul motiv că sunt sprijiniți de angajați ai statului, care în loc să-și facă datoria (pentru care sunt plătiți din bani publici cel puțin bine), oferă consultanță firmelor învățându-le cum să ocolească legislația. De asemenea închid ochii la neregulile descoperite și ceea ce este cel mai grav, îi avertizează asupra eventualelor controale de anvergură la sedii pentru ca acestea să facă ordine în acte și în stocurile de lemn. Dacă aduci în discuție cele scrise mai sus, patronii firmelor afirmă sus și tare că în ani de activitate nu au tăiat nici măcar un lemn nemarcat. În fapt (și înțelegeți că eu am văzut sute de cazuri) camioanele lor de regulă supraîncărcate circulă mai cu seamă noaptea cu antemergător, efectuează două transporturi de lemn în baza unui singur aviz de însoțire a mărfii sau completează documentele în așa fel încât să poată fi modificate în funcție de necesități. Angajații care lucrează în teren sunt obligați să încalce permanent legea, de frică pentru locul de muncă plătit în acte cu salariu minim pe economie, în fapt cu minim 100 de lei pe zi.

Despre relații de prietenie sau de familie între patroni și cei puși să-i controleze am scris aici: http://www.danpavaloiu.ro/2017/02/25/defrisari/ Obediența față de marile firme ale inspectorilor silvici a făcut ca firmele mici, care stăteau în calea barosanilor, să dispară din cauza controalelor soldate cu amenzi pipărate. Aceste fapte fac parte din cotidian și legăturile de prietenie între inspectorii silvici Miloș, Săvianu sau Marișescu din cadrul Gărzii Forestiere Caraș Severin cu patronii firmelor Colcear Servcom, Susai Servcom sau Mitocarii Forest sunt de natură publică. Așa că nu are rost să mă sunați dle Comisar de Poliție Mărășescu și să întrebați de unde sunt așa bine informat…

Din nefericire firmele care exploatează și-au întins tentaculele și la nivelul direcțiilor sivice și au cumpărat pădurari care marchează ulterior cioatele arborilor tăiați ilegal. Nu au trecut decât două săptămâni de la incendierea a două parchete aflate în zona despre care scriu, foc pus tocmai pentru a șterge asemenea practici.
Recent a fost câștigată o bătălie din războiul pe care societatea civilă îl duce împotriva defrișărilor ilegale. Forest Stewardship Council (FSC) a retras definitiv calificarea pentru lemnul procesat de Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeș. Decizia confirmă faptul că firma austriacă mamut a procesat (cu bună ștință sau nu, depinde pe cine întrebi) lemn care nu a fost exploatat cu respectarea legislației, adică lemn furat. Așadar trist este că Europa vede furtul din pădurile noastre și ia măsuri coercitive în timp ce autoritățile noastre prin cei numiți și plătiți să păzească și să chivernisească acest bun public național pun umărul la distrugerea lui…

În încheiere aș dori să se înțeleagă că este absolut normal să exploatăm pădurea. Să se înțeleagă că Romsilva trăiește din aceste exploatări ceea ce iarăși e normal. Doar că această activitate trebuie făcută cu parcimonie, cu responsabilitate și obligatoriu, în condițiile legii.

4,915 total views, 1 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , , , , , , with no comments yet.

Garda nu moare dar se predă…

În ultimii ani, societății civile îngrijorate de viteza cu care dispar pădurile țării, i-au fost fluturate pe sub nas câteva iluzii pe post de măsuri trainice.

Nu neg faptul că apariția „Radarului pădurii”, a Gărzii Forestiere sau a „Inspectorului pădurii” au mai redus din jaful cotidian. Cu riscul de a mă repeta, această hoție generalizată, ridicată la rangul de maladie națională a fost posibilă doar prin corupție la toate nivelurile. Această corupție se manifestă în forma ei cea mai odioasă atunci când e vorba de proprietatea statului, adică a noastră, a tuturor.

Taietură din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului

 

Să luăm de pildă județul Caraș-Severin care are cea mai mare suprafață de fond forestier-proprietate publică a statului. Și acolo, ca peste tot, Garda Forestieră a fost creată prin redenumirea fostului ITRSV (Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Vânătoare). Pentru a-și putea desfășura în condiții optime activitatea, inspectorii au fost dotați cu Dustere 4×4 și echipament de protecție modern.

 

 

Dorind să prevină cazurile în care din motive de pauperitate familială pe angajați i-ar putea tenta mita, salariile foștilor itereseviști s-au mărit cu 300% ajungând acum la 6.000 lei. Ai spune că oamenii ăia au un job civilizat și trăiesc fericiți, fără apăsări. În realitate nu-i chiar așa…

De exemplu domnul Gheorghe Săvianu. Om însurat, cu greutate. Fericirea domniei sale poate fi umbrită doar de faptul că, absolut întâmplător, tata socru este proprietarul SC Iliget SRL – un gater. In plus prietenii domnului Săvianu pe nume Grigore Mitocariu și Cerbu Nicolae au firme care se ocupă cu exploatări forestiere în Valea Almăjului și Anina, zonele de competență ale acestuia. Mă întreb cum doarme sus-numitul noaptea cand visele îi sunt bântuite de atâtea dileme deontologice. Pentru că ziua trebuie să controleze firmele celor doi…
Alt inspector al Gărzii Forestiere chinuit de conștiință este Amar Chirilă Ienea. Oameni răi, care se ocupă cu exploatarea și debitarea lemnului au contracte tocmai, din nou absolut întâmplător, cu firma de contabilitate a fratelui inspectorului, domnul Dorian Ienea. Ce-o fi în sufletul bietului om?
Cel mai cunoscut dintre toți este Paul Miloș. În 2013 polițiști au descins la sediul ITRSV Reșița dar și la cel al Parcului Național Semenic Cheile-Carașului. Din informațiile lor o rețea de evazioniști defrișau până și Parcurile Naționale. La conducerea rețelei s-ar fi aflat inspectorul Paul Miloș și soția acestuia, angajată la PN Semenic-Cheile Carașului. La acea data familia avea trei autoturisme de lux și își ridica o vilă. Dosarul penal este încă nesoluționat la Parchet. Partea amuzantă a poveștii urmează de abia acum: în data de 20 februarie 2017 domnul Miloș este… avansat, fiind promovat la minister la Direcția Generală Control Silvic și Cinegetic.

Taietură din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului

Societatea civilă și procurorii DNA se pot relaxa. Pădurile din România sunt în siguranță; mai ales că, în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților majoritatea PSD-ALDE a inițiat un proiect de lege care i-ar scăpa de răspundere penală pe cei care au închis ochii la defrișări ilegale. Se încearcă aducerea pedepselor către administrativ. Mai mult, parlamentarii puterii au propus reducerea amenzilor „pentru a putea fi plătite”. Cireașa de pe tort a venit de la reprezentantul Gărzii Forestiere care a sugerat amenzi de 10% din cuantumul actual.

46,171 total views, 4 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , , , , with 1 comment.

O mică cronică a unei morți anunțate

La începutul verii anului trecut am dezvăluit opiniei publice cazul caprei negre braconate în Munții Rodnei. Cu această ocazie am primit de la cititori o mulțime de sesizări legate de alte infracțiuni săvârșite în zona de est a județului Maramureș, având ca nucleu localitățile Borșa, Vișeul de Sus și Vișeul de Jos. Cazuri mai răsunătoare au apărut și în presă, mai cu seamă legate de furtul de lemne. Celebru este cel în care patru polițiști au scăpat cu greu de linșaj în iulie 2016. Altercațiile fizice între polițiști și infractori fac parte din cotidian în zonă.
Dealtminteri într-un clasament al infracționalității cu violență, Borșa se situează pe locul doi după Craiova cu mențiunea că, raportat la numărul de locuitori, ocupă prima poziție. Mai toată lumea cunoaște situația și cu atât mai mult Prefectura, parlamentarii de Maramureș sau Inspectoratul de Poliție. Până și justiția pare să se teamă de infractori, dovadă sentințele blânde pronunțate.

(mai mult…)

33,410 total views, 2 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , with 6 comments.

„La noi sunt codri verzi de brad”… Povești!

După 1989 populația României a fost martor mut la cel mai mare act de inconștiență de care au dat dovada guvernanții unei țări europene în epoca modernă și anume tăierea irațională a pădurilor. Unde pe vremea lui Ceaușescu domnea umbra groasă a codrilor ce adăposteau #animale sălbatice din belșug, susurau pâraie limpezi pline de pești acum se întind dealuri și munți golași, împânziți de cioate hidoase și brăzdate de albii seci. Puținele animale rămase cu greu mai găsesc adăpost și refugiu în calea unei omeniri tot mai lacome și natângi…

Desigur, măcelul a început unde am avut #pădure mai multă, în Bucovina. Apoi au căzut codrii din Secuime și odată deschisă calea a urmat firesc, cu foarte rare excepții, mutilarea întregului fond forestier al țării. Astăzi, când deja nu mai avem belșug de masă lemnoasă pe picioare, cioclii naturii din Romănia au pus ochii pe Parcurile Naționale. De pildă județul Caraș Severin are cea mai mare suprafață de fond #forestier proprietate publica (a statului). Cu toate acestea, cel ce vizitează zone precum Semenic, Văliug sau Anina rămâne mut în fața defrișărilor masive. Versanți dezgoliți total își etalează hidoșenia în Șucu-Olteana, Prislop, Toplița, Comarnic sau Crivina și nu oriunde ci chiar în zonele protejate. (mai mult…)

4,213 total views, 3 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari and tagged , , , , , , , , with 5 comments.

Doar unul din multele cazuri…

La nivel național asaltul drujbelor asupra pădurii nu poate fi oprit nici de schimbările legislative care au înăsprit pedepsele pentru masacrarea fondului forestier.

Furturile de lemn din pădurile României nu reprezintă o noutate, constituidu-se pentru majoritate în banal cotidian;  cei mai mulți se consolează cu ideea că pădurea reprezintă o resursă regenerabilă. Puțini își pun problema că exploatarea ilegală de masă lemnoasă nu afectează doar arborii tăiați și peisajul ci flora și fauna din împrejurimi, suprafețele împădurite reprezentând în același timp habitatul unor specii de plante și animale. Iar dacă respectivele specii se numără printre cele aflate pe cale de dispariție, restrângerea acestui habitat are consecințe ireversibile.

Nu întâmplător, pentru a evita repetarea unor greșeli ce au condus la extincția unor populații întregi de plante și animale, la nivel mondial se manifestă o preocupare deosebită pentru conservarea arealelor populate cu astfel de specii, autoritățile din țările civilizate declarându-le arii protejate și adoptând prevederi stricte privind exploatarea masei lemnoase din respectivele areale.

Din punct de vedere strict formal nici țara noastră nu stă rău la acest capitol declarând un număr mare de arii protejate și adoptând o legislație care limitează destul de clar orice activitate economică în aceste zone. Ba chiar în unele cazuri suntem mai catolici decât papa, incluzând în aceste arii și zone în care se preconiza construirea unor obiective de importanță economică și/sau socială majoră, care au fost stopate deși aveau proiecte aprobate.

Tot acest exces de zel se oprește însă când vine vorba de tăierile ilegale de arbori față de care aceleași autorități responsabile manifestă o indulgență cel puțin nejustificată, pădurile din ariile protejate devenind brusc un fond forestier numai bun de valorificat.
Este și cazul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina din județul Hunedoara, unde tăierile de masă lemnoasă nu par să fie stânjenite de faptul că este una dintre puținele arii care are până în prezent un administrator desemnat cu acte în regulă, respectiv Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina din subordinea RNP ROMSILVA.

Numai că responsabilii regiei naționale (director la acea dată Florian Munteanu) s-au gândit să pună lupul paznic la oi, desemnându-l în funcția de director al parcului pe fostul director al Direcției Silvice Hunedoara, Lucian Stratulat.

(mai mult…)

360 total views, 2 views today

Urmăriţi-mă şi pe:

Posted in Defrisari, Ecologie and tagged , , , , , , , , with no comments yet.
Facebook
Facebook
Google+
Google+
http://www.danpavaloiu.ro/category/defrisari">
YouTube
YouTube
Instagram